2. FDGR în administraţia locală

Măsurile propuse de FDGR pentru administraţie au la bază buna cunoaşterea situaţiei actuale şi a necesităţilor de dezvoltare.

Programul FDGR abordează următoarele sectoare: dezvoltarea industriei şi a serviciilor, domeniul social şi de sănătate publică, infrastructura apă-canal, infrastructura de transport, protecţia mediului, agricultura şi silvicultura, învăţământul, cultura, urbanismul şi arhitectura, îmbunătăţirea structurilor administrative, turismul, recreerea şi sportul, cooperarea regională şi inter-regională.

2.1. Dezvoltarea industriei şi a serviciilor
FDGR consideră industria şi serviciile ca principalele domenii aducătoare de venituri. FDGR urmăreşte ca prin intermediul administraţiilor judeţene şi locale să fie create condiţii atât pentru dezvoltarea întreprinderilor autohtone, cât şi pentru atragerea, în continuare, a investitorilor străini.

Totodată consideră necesară o legislaţie stabilă în domeniul economic şi social.

FDGR sprijină:

• promovarea produselor industriale şi a serviciilor autohtone pe piaţa europeană prin intermediul parteneriatelor consiliilor judeţene şi locale cu regiuni şi localităţi din diferite ţări
• iniţiativele pentru producerea de energie regenerabilă sau nepoluantă.

2.2. Domeniul social şi sănătatea publică
FDGR consideră că în domeniul social serviciile trebuie îmbunătăţite. Totodată se impune diversificarea acestor servicii şi adaptarea lor la diferitele nevoi, astfel încât de ele să poată beneficia un număr cât mai mare de persoane.

FDGR este adeptul unui sistem social în care instituţiile de stat să fie completate de cele private. Pe lângă realizarea unor sarcini sociale prin parteneriat public-privat, devine din ce în ce mai importantă şi contractarea unor servicii sociale de către sfera privată. Aceasta nu înseamnă ca serviciile respective să iasă din sfera de responsabilitate a autorităţilor publice, pentru că, în condiţiile stabilite prin lege, serviciile contractate pot fi susţinute şi prin bani publici.

FDGR pledează pentru o descentralizare în domeniul sănătăţii, inclusiv din punct de vedere financiar, astfel încât CJAS şi structurile de administraţie publică locală să devină principalii finanţatori ai instituţiilor de sănătate din judeţe. Trecerea spitalelor în subordinea autorităţilor locale dă posibilitatea implicării efective a comunităţilor în îmbunătăţirea condiţiilor şi a activităţii medicale. Această trecere poate fi făcută doar cu asigurarea mijloacelor financiare prin legea finanţelor publice locale.

În toate cazurile, acordarea serviciilor sociale şi de sănătate trebuie să respecte standardele de calitate.

2.3. Infrastructura de apă-canal
Calitatea apei s-a deteriorat în multe zone, mai ales datorită utilizării unor substanţe chimice în agricultură. Prin urmare, asigurarea apei potabile reprezintă o cerinţă de prim rang. Totodată, pentru păstrarea unui mediu curat, este necesară epurarea apei uzate.

FDGR consideră că se impun următoarele măsuri:

• conectarea a cât mai multe localităţi la reţeaua de apă-canal
• luarea în considerare a necesităţilor turismului agro-montan
• reactualizarea strategiei de realizare a sistemelor de apă şi apă uzată în funcţie de evoluţia în acest domeniu.

2.4. Infrastructura de transport
O stare mai bună a drumurilor judeţene şi comunale, necesară pentru a se mări mobilitatea forţei de muncă, reprezintă totodată una din condiţiile ca mediul rural să devină un mediu rezidenţial atractiv.

Este nevoie ca, în continuare, să fie disponibile fonduri UE pentru modernizarea drumurilor judeţene respectiv comunale, sumele din programele perioadei 2007-2013 nefiind suficiente.

Vor trebui continuate programele de reabilitare a podurilor din reţeaua drumurilor judeţene.

2.5. Protecţia mediului
FDGR consideră că în domeniul protecţiei mediului trebuie să existe o colaborare strânsă între administraţia locală, agenţiile de mediu, societatea civilă şi ONG-urile care se ocupă de probleme de mediu.

Interesele comunităţii trebuie să aibă prioritate faţă de interesele agenţilor economici. În acest sens, o prioritate este gestionarea deşeurilor într-un mod nepoluant, cu costuri cât mai reduse.

Pentru a susţine o dezvoltare durabilă, compatibilă cu necesităţile de protecţie a mediului, FDGR

• sprijină iniţiative locale şi regionale în domeniul turismului ecologic
• militează pentru păstrarea, şi, după posibilităţi, mărirea cotei de spaţiu verde pe cap de locuitor.
• insistă asupra educaţiei ecologice în domeniul ariilor protejate
• sprijină iniţiativele privind ocrotirea şi inventarierea plantelor rare şi a arborilor exotici.

2.6. Agricultura şi silvicultura
Pornind de la considerentul că agricultura şi silvicultura are în România un însemnat potenţial de dezvoltare, FDGR susţine:

• asigurarea unei bune colaborări între administraţia locală şi structurile din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale create pentru derularea proiectelor cu finanţare europeană
• împădurirea terenurilor degradate şi atragerea de fonduri europene în acest scop
• accesarea de fonduri europene pentru construirea de noi drumuri forestiere şi reabilitarea celor existente
• respectarea strictă a regimului silvic în administrarea fondului funciar, indiferent de proprietate.

2.7. Învăţământul
FDGR pune accent pe:

• ridicarea standardelor educaţionale prin sprijinirea unei bune funcţionări administrative şi a dotării materiale a şcolilor
• susţinerea studiului culturii autohtone şi a limbilor străine.

FDGR susţine continuarea procesului de descentralizare prin:

• încurajarea comunităţilor locale de a-şi aduce o contribuţie sporită în dezvoltarea şcolilor
• creşterea rolului autorităţilor locale în ocuparea funcţiilor de conducere ale unităţilor şcolare.

Se impune îmbunătăţirea sistemului de învăţământ profesional prin:

• adaptarea reţelei şcolilor de arte şi meserii la nevoile regionale
• sprijinirea parteneriatelor dintre şcoli şi mediul economic.

FDGR consideră imperios necesară implicarea administraţiilor locale în:

• asigurarea de condiţii bune pentru învăţământul special
• susţinerea elevilor cu performanţe deosebite
• reabilitarea de clădiri şcolare, în special din mediul rural, pentru asigurarea condiţiilor funcţionale şi de igienă.

2.8. Cultura
FDGR consideră cultura ca fiind o latură esenţială a activităţii şi existenţei umane, care trebuie să fie accesibilă tuturor.

FDGR promovează crearea şi utilarea de spaţii culturale şi o activitate culturală cât mai diversificată.

FDGR militează pentru descentralizarea în domeniul culturii, un pas important în acest sens fiind trecerea Direcţiilor Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional în subordinea consiliilor judeţene.

2.9. Urbanismul şi arhitectura
FDGR susţine păstrarea distincţiei între zonele rezidenţiale şi eventualele zone industriale, evitându-se amplasarea unor case de locuit izolate în cadrul zonelor industriale. În acelaşi timp, se preconizează protejarea unor zone, în general centrale, în jurul bisericilor, care să păstreze aspectul tradiţional. În acest sens, noile construcţii din aceste zone urmează să aibă forme simple şi clare, care respectă, în mare, formele generale şi dimensiunea construcţiilor vechi. Aceste zone urmează să se suprapună şi zonelor de protecţie ale monumentelor istorice, astfel încât aceste monumente să nu impună anumite constrângeri suplimentare pentru cei care doresc să-şi ridice case noi.

Toate măsurile luate pe linie urbanistică vor fi menite să asigure o dezvoltare durabilă a localităţilor.

2.10. Îmbunătăţirea structurilor administrative
FDGR consideră că trebuie întărită capacitatea administrativă atât la nivel judeţean, cât şi la nivel local.

FDGR susţine o mai bună comunicare între consiliile judeţene şi consiliile locale.

De asemenea, susţine întărirea capacităţii administraţiilor comunale în domeniul achiziţiilor publice şi în cel al urmăririi proiectelor. Deoarece consiliile judeţene pot pune la dispoziţia consiliilor locale un număr limitat de specialişti, FDGR consideră că este necesară formarea unui personal propriu calificat al consiliilor locale.

2.11. Turismul
FDGR consideră că turismul trebuie dezvoltat şi promovat pe zone mai întinse decât teritoriul unui judeţ. De aceea se impune cooperarea judeţelor în Cadrul Regiunilor de Dezvoltare şi promovarea comună şi susţinută la târgurile internaţionale de turism. Este nevoie, la nivel regional, de o rentabilizare şi diversificare a activităţii turistice, iar oferta trebuie prezentată de către operatorii turistici într-un mod profesionist sub formă de pachete turistice.

FDGR susţine şi dezvoltarea turismului montan şi rural. Una din modalităţi este cea a parteneriatelor pe care consiliul judeţean le poate încheia cu administraţii locale sau cu operatori privaţi în vederea dezvoltării infrastructurii turistice.

FDGR promovează un turism curat, ecologic şi sănătos, de care să nu beneficieze doar oaspeţii, ci şi localnicii, atât populaţia actuală cât şi generaţiile viitoare.

2.12. Recreerea şi Sportul
FDGR susţine:

• amenajarea şi întreţinerea unor terenuri pentru practicarea diferitelor sporturi (fotbal, handbal, volei, baschet)
• reamenajarea şi întreţinerea ştrandurilor existente şi construirea unor baze acvatice noi
• amenajarea de alei şi spaţii verzi, cu dotările caracteristice unui parc
• amenajarea în zonele de interes turistic a unor spaţii pentru camping, dotate cu bănci, mese, grupuri sanitare etc.
• promovarea şi popularizarea traseelor şi a zonelor turistice.

2.13. Cooperarea regională şi inter-regională
FDGR susţine cooperările interjudeţene în diferite domenii, întrucât dezvoltarea judeţelor trebuie privită în context teritorial mai larg, avându-se în vedere şi zonele limitrofe.

FDGR consideră că structura regională trebuie susţinută şi întărită.

FDGR consideră necesară crearea de regiuni cu competenţe administrative.